Liceul meu...

Liceul în care am învăţat, bună parte dintre cele pe care le ştiu şi astăzi, poartă numele celui care spunea: "De vreme ce liceul este o școală de instrucție generală, care trebuie să facă tinerimea a cunoaște  mediul și timpul, în care trăiește, se cuvine să-i deschidem ochii și să-i îndreptăm privirile spre  acele ramuri de activitate care ocupă un loc așa de mare în viața noastră."- Spiru Haret.

„Lyceum” din Atena" de Rafael

Sâmbătă cei ce simt ceva pentru el vor aniversa cei 60 de ani de funcţionare, mai mulţi decât am eu.

De-a lungul timpului, liceul a purtat mai multe denumiri: Școala Medie, Liceul de cultură generală, Liceul real-umanist, iar din anul 1977 până în anul 1990 a purtat denumirea de Liceul Industrial nr.2. În anul 1990 liceul a revenit la profilul inițial "teoretic", profil în care funcționează și în prezent, primind denumirea de Liceul Teoretic "Spiru Haret".

 

 

"Pe vremea mea" se numea liceu de cultură generală, poate - în afara faptului că este băcăuan şi a stabilirii lui similare în capitală, de aceea mai şi rememorez versurile:

"Liceu, – cimitir

Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele…
Şi azi mă-nfiori
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare…
Nimic nu mai vreu -
Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare…Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat…
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!"

Un gând bun tuturor dascălilor, actualilor şi foştilor elevi, un poios omagiu celor plecaţi dintre noi. Recunoştinţă oamenilor şcolii.