Despre mine

Fotografia mea
Născut la Moineşti (dupa ce fusese conceput la Bacău ori Piatra Neamt) de aici: MOINEŞTEANU. A făcut "cătănia" la Rădăuţi şi Iaşi, iar mai apoi s-a oprit la București. Atras de turism: practicat, teoretizat, predat și seminarizat, scris de și despre subiect, mai bine de 35 ani (continu intre 1976 - 1994 şi din când, în când - pentru cei dragi, chiar şi acum); "en passant" pe la vreo 4 companii de turism - cea mai cunoscută Nouvelles Frontieres - Simpaturism (unde a petrecut câţiva ani plini de "efervescenţă şi romantism revoluţionar"). Se numără printre inițiatorii turismului rural şi ecoturismului, din România.

marți, 8 noiembrie 2011

Pe Valea Tazlăului la Tescani

Muzicianul
  Uită
  Necazurile
  Cultivându-şi
  Arta” (George Enescu).
Undeva în …Moldova; nu în Liveniul natal al marelui Enescu, ci la Tescani, ve-ţi găsi această cugetare a maestrului. Tescani sunt un mic sat din judeţul Bacău, pe Valea Tazlăului, aici se află Centrul de Cultură Tescani(fost conac al familiei Rosetti-Tescanu), pe drumul naţional Bacău – Moineşti, la 35 km de Bacău, 30 km de Oneşti şi 14 km distanţă de Moineşti. 
Minunat acest loc, pentru care “frumos e un cuvânt searbad care nu spune nimic din splendoarea scânteietoare a peisajului…”cum scria unui prieten, în vara anului 1909, într-o epistolă  - alt gigant al culturii noastre - Ştefan Luchian. 


În mijlocul unui imens parc - format din arbori seculari - dispus pe panta unei coline, paşi ating urme ale trecerii unor importante personaje ale istoriei şi culturii româneşti şi europene. Asta pentru că Tescaniul este în Europa încă de la sfârşitul secolului al XVI – lea. 
Prin susurul plopilor, în adierea vântului de seară, şi tânguirea undelor Tazlăului umbrele nopţii se întrepătrund cu cele ale revoluţionarilor patruzecişoptişti, ale unioniştilor ori ale luptătorilor pentru independenţă din1877(a căror amintire este evocată şi de către micul monument din mijlocul satului).

În secolul XX, parcul şi aleile de plopi au fost martori ai meditaţiilor filozofului român Vasile Conta autorul “Teoriei ondulaţiunii universale”. Introducerea întregii opere filozofice a lui Vasile Conta în circuitul european se datorează lui D.Rosetti-Tescanu care a făcut traducerea în limba franceză, tot aici la Tescani.
Însă personalitatea care şi-a lăsat puternic impregnată amprenta pe trecutul şi prezentul Tescanilor a fost marele compozitor român George Enescu. Maestrul şi-a petrecut o mare parte din viaţă aici unde a şi dat fiinţă celebrei creaţii muzicale Oedip; finalizată la 27 aprilie 1931 şi dedicată soţiei sale Maria Rosetti Tescanu. O altă mare personalitate a muzicii româneşti care şi-a purtat paşii pe plaiurile Tescanilor a fost compozitorul Mihail Jora.
Ceea ce turistul însetat de senzaţional poate vizita astăzi la Tescani este rezultatul donaţiei făcute Statului român - reprezentat prin Ministerul Culturii - de către Maria Rosetti Enescu, care preciza cu acest prilej: “…Scopul donaţiunii de faţă este înfiinţarea unui Înalt Aşezământ cultural cuprinzând şi case de odihnă. Această casă de odihnă şi reculegere va avea menirea să adăpostească temporar sau periodic, artişti şi intelectuali români sau străini…”. 


 Centrul de Cultură Tescani adăposteşte astăzi manifestări muzicale, tabere de creaţie, cursuri de vară cu participare internaţională, alte manifestări culturale. Pentru desfăşurarea acestor activităţi Centrul de Cultură pune la dispoziţia următoarele disponibilităţi: galeria de artă, biblioteca, sala de conferinţe, atelierele de lucru, sală de concert/spectacol în interior şi în aer liber, telefon, fax, video, colecţia de discuri şi CD-uri; asigurând la cerere şi pensiune completă, cu produse ecologice din producţia proprie.

            În împrejurimi se mai află: la 14 km Moineştiul lui Tristan Tzara(dadaistul care a depăşit graniţele europene), iar la alţi 7 km Comăneştiul Familiei Ghica(primul român în Africa), peste alţi 11 km - la marginea sud-estică a Oneştilor - mai poţi medita câteva clipe la Borzeşti(cu gândul la marele Ştefan al Moldovei, care demult odată a fost şi el copil). 
  
Fotografiile aparţin doamnei Mihaela Rd

9 comentarii:

  1. Interesant...Multumim pentru informatii!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca o completare. Am ramas surprinsa cand ni s-a povestit ca ultima fotografie reprezinta "merăria". Nu mai auzisem acest termen, dar ni s-a spus ca acea cladire asa e denumita si in actul de donatie a domeniului catre stat. Aici se puneau merele culese din livada pe care o avea conacul. Acum se restaureaza pentru a "adaposti" galerii de arta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesant aspect. Nu stiam, insa ce'i drept de jur imprejur a exista, dintotdeauna, o frumoasa livada...

    RăspundețiȘtergere
  4. Enescu a lasat ca testament sa fie inmormantat la Tescani. In prima imagine este statuia lui langa cripta in care ar trebui sa stea conform testamentului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Aveti dreptate, insa el se odihneste la Père Lachaise din Paris. Iar statuia din parc(de langa cripta)are o 'replica" in fata Operei Romane de la Bucuresti. A se vedea ultima fotografie din prezentarea http://www.agerpres.ro/media/index.php/g-enescu2011/item/79677-Scurta-cronologie-privind-viata-si-opera-lui-George-Enescu-18811955.html

    RăspundețiȘtergere
  6. ...e minunat la Tescani...odata ce intri pe poarta pasesti in alta lume...

    RăspundețiȘtergere
  7. Am găsit un articol în care se spune că Enescu a anulat testamentul cu dorinţa lui de a fi înmormantat la Tescani.
    http://www.formula-as.ro/2011/968/lumea-romaneasca-24/ultimele-zile-ale-lui-george-enescu-13716

    Şi un link al Cimitirului Pere Lachaise, unde poate fi văzut mormântul lui Enescu.
    http://www.pere-lachaise.com/perelachaise.php?lang=

    RăspundețiȘtergere